Lacrima lui Ovidiu – povestea continuă

Divertisment

În Dobrogea, memoria milenară a vinului și viței-de-vie este perpetuată deopotrivă în piatra metopelor ce decorează monumentul triumfal Tropaeum Traiani sau în poemele ilustrului exilat de la Tomis, Ovidiu. Istoria modernă a viei și vinului dobrogean se înfiripă, însă, după revenirea provinciei dintre Dunăre și Marea Neagră în hotarele patriei. Mai precis, după ce filoxera a exterminat culturile de viță de vie, de aici.

* La început a fost pământul ! 
Vorbind despre evoluția viticulturii dobrogene, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Viti Vinicolă (SCDVV) Murfatlar, vatra viței-de-vie din sud-estul României, dr. Aurora Ranca, reiterează plastic sinuosul parcursul al miraculoasei plante preluând mobilizatorul dicton rostit de Petru Rareș: ‘Vom fi iarăși ce-am fost, ba încă mai mult decât atât !’. 

‘Glorioasa aventură a viței și vinului de Murfaltar, încununată cu 63 de medalii de aur și argint la cele mai importante festivaluri și concursuri naționale sau internaționale, ca și a celorlalte trei podgorii și cinci centre viticole independente din Dobrogea, începe în 1887. Aici, pe panta nordică a Văii Carasu, vizavi de ansamblul rupestru al bisericuțelor din Dealul Tibișirului, de la Murfatlar, a fost înființată pe 4,8 hectare o pepinieră a statului cu arbuști și viță-de-vie, inițial pentru a fi studiat rolul acestei culturi în combatere secetei și eroziunii solului, plantele având rolul de a înlătura efectele secetei. Din 1907 plantația a fost extinsă la 10 hectare pentru aclimatizarea soiurilor franțuzești Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche și Malvoisie, încercându-se refacerea viilor distruse de filoxera, în ultimele decenii ale secolului XIX’ — amintește dr. Ranca anii de început ai viticulturii dobrogene.

Practic, părinții fondatori ai ai viticulturii românești moderne, George Nicoleanu și Vasile Brezeanu au găsit la Murfatlar, un sol calcaros asemănător celor din regiunea Champagne dar și condiții de similare, intuind astfel că aici, pot fi cultivate soiurile de viță specifice franțuzești și de ce nu, un centru vinicol unde să fie produse renumitele vinuri spumante.

* Și pentru că trebuia să aibă un nume… s-a chemat ‘Lacrima lui Ovidiu’ 
Vinurile spumante, produse în perioada 1913-1916, la Murfatlar, nu au avut succesul scontat. Strugurii de aici, deși similar calitativi cu cei din Champagne în privința cantității de zahăr acumulate în bob, nu au avut și aciditatea necesară. Numele sugestiv ales pentru primul produs ce se dorea de marcă, ‘Lacrima lui Ovidiu’, a fost însă perpetuat de renumitele vinuri licoroase roșii obținute din strugurii dulci ca miere, ce-și iau savoare direct din soarele pârguitor. ‘Eu cred că mai mult decât o parabolă, licența poetică, a fost ca un gest istoric binemeritat de reparație istorică căci aflat în exil, Ovidius istorisea în poemele sale deopotrivă despre lacrimile amare vărsate pe țărmurile pontice, dar și despre asprimea cumplită a iernilor de la Tomis când vinul îngheța în pocale și chiar despre absența viței de vie din preajma cetății’ — spune directorul stațiunii de cercetare. 

* Murfatlar — noua podgorie cu pedigree regal 
Prima confirmare a calității vinului produs la Stațiunea de Cercetare Murfatlar a fost dată de un mare cunoscător în materie, cu gusturi alese,suveranul României, Regele Carol al II-lea. Istoria consemnează că în anul 1939, l-a o degustare de vinuri oferită în contextul serbărilor organizate de ‘Zilei Marinei’ de către prefectul Județului Constanța — Petru Gusti, mondenul monarh a fost impresionat de calitatea Rieslingului produs de tânăra podgorie hotărând pe loc trecerea plantației în cadrul furnizorilor pentru domeniul regal și conferindu-i domeniului viti-vinicol Murfatlarul numele de Via Regală.

Trei ani mai târziu, noul șef al Statului, generalul Ion Antonescu, dispune Ministerului Agriculturii și Domeniilor să emită o ordonanță prin care trece pepiniera în subordinea Institutului de Cercetări Agronomice cu titulatura Stațiune Experimentală Viticolă Murfatlar, moment ce marchează, practic, începutul lungului și grandiosului drum al cercetării științifice viti-vinicole din Dobrogea.

* Amintiri din epoca romantică 
Și chiar dacă vinul șampanizat nu a avut succes, Stațiunea de Cercetare Dezvolate Viti Vinicolă Murfatlar a cunoscut la propriu o perioadă deosebit de efervescentă, apreciată chiar epocă romantică a viticulturii de către unul dintre cei mai redutabil specialiști care au scris istorie aici. 

Profesorul dr. ing. Adolf Ionescu, un cercetător care va împlini 81 de ani peste câteva săptămâni își amintește că a înfipt prima viță de vie la SCDVV Murfatlar în anul 1962. ‘Am ocupat postul de cercetător principal gradul I prin concurs, la doi ani după absolvirea Facultății de Agronomie și mi-am început ucenicia ca inginer șef la ferma horticolă care, pe atunci Stațiunea Experimentală Viticolă Murfatlar, o avea pe malul Lacului Tăbăcăriei, din Constanța, exact pe actualul amplasament al Constanța City Mall. În timpul programului cultivam legume cu randament sporit și în timpul liber am început să fac experimente cu viță de vie, la Murfatlar. Viticultura o aveam în sânge, eu fiind unul dintre primii absolvenții ai Școlii Medii Tehnice de Viticultură de la Basarabi (Murfatlar), înființată în 1947. Acolo am deprins taina intrinsecă a strugurelui care are un impact și aport alimentar desăvârșit asupra organismului uman, căci pe lângă vitaminele și mineralele pe care toate fructele le conțin depozitează și substanțe din categoria celor mai eficienți antioxidanți.Astfel, din strugure a putut fi sintetizată substanța minune Resveratol, un polifenol minune considerat cel mai puternic antioxidant și stimulator cardiac, antiinflamator, tonic general și sursă naturală a longevității. Să știți că pe glob există peste 8.000 de soiuri de viță … Circa 140 de soiuri se regăsesc și în România din care 60 de soiuri sunt în producție dar toate soiurile de viță de vie, de pe mapamond au ca origine trei zone geografice distincte: orientală, pontică și occidental. Noi, la Stațiunea Experimentală Murfatlar am avut drept misiune să aclimatizăm și să creăm soiuri ce pot da producție optima în condițiile climatice din Dobrogea. Se știe că vița de vie este o plantă avidă de lumină, căldură și umiditate moderată iar în Dobrogea și la Murfatlar de la dezmugurire până la căderea frunzelor, la viță, se înregistrează un interval de 180 de zile anual, pe când în Insula Creta, spre exemplu, visa de vie are o perioadă de vegetație de 360 de zile, cu un repaus de 30 de zile. În aceste condiții noi, aici, am aclimatizat și realizat soiuri proprii având ca bază genetică ramura pontică și occidental a viței de vie care rivalizează la producție și calitate cu soiurile mediteraneene’ — deapănă amintiri profesorul.

Astfel, din primele coarde de viță plantate atent, înmulțite, selectate și îngrijite cu atenție paternă au fost obținute în decursul studiilor ce au durat între 21 și 25 de ani cele trei soiuri autentice de viță de vie dobrogeană, originală 100 %, produse la stațiunea de cercetare Murfatlar. ‘Prima creație a fost COLUMNA. O viță autoportantă pentru struguri albi, de vin, creat din selecții și hibridări între Pinot Gris și Grasa de Cotnari, un soi intermediar între Pinot gris și Riesling italian dar cu o calitate gustativă superioară Rieslingului italian și caracteristici biologice superioare ce permit raționalizarea tehnologiei de cultivare și cules, de unde rezultă mari economii financiare la întreținerea plantației prin simplificarea lucrărilor. Soiul a fost omologat în 1985 și brevetat în 1991. A urmat MAMAIA, o viță de vie pentru vinuri roșii superioare speciale dulci și demidulci, de mare calitate și rafinament. Soiul a fost obținut tot așa, după 20 de ani de lucru în laborator și pe plantațiile experimentale și omologat în 1992 fiind rezultând din încrucișările create între soiurile Merlot, Băbească neagră și Muscat Ottonel. Iar ultimul în serie este CRISTINA, soiul botezat cu numele ficei mele cea mare. Strugure roșu, omologat în 1994 după o viață de muncă, este obținut din încrucișări genetice între Chardonnay și Băbească neagră, cu productivitate și calitate superioară soiului Băbească neagră dar apropiat de Merlot. Mai sunt și trei clone deosebit de valoroase pentru cultivare în zona ecosistemică și pedoclimatică dobrogeană, create în cadrul programului național de ameliorare, tot așa pe parcursul a 12 — 14 ani de cercetare și omologate în perioada 1980 — 1982: AFUZ ALI Mf 93 (Mf = Murfatlar), PINOT GRIS 13 Mf și CHARDONAY 25 MF, soiuri specifice de mare productivitate și rezistență la boli, ger și secetă, ce dau producții cu până la 33 % mai mari decât soiurile de origine. Și chiar dacă eu am fost autorul principal al tuturor acestor creații genetice, omologate și brevetate de stațiune, alături mi-a fost sprijin moral și co-autor eminentul nostru coleg, acad. dr. ing. Milu Mărculescu, creatorul, pe drept cuvânt, al școlii moderne de viticultură din Dobrogea’ — a concluzionat dr. Ionescu. 

Dar perioada romantică a cercetării și producției vini-viticole de la Murfatlar înseamnă mult mai mult, este de părere prof. Adolf Ionescu. ‘Sunt zeci de cercetători, ingineri, biologi și tehnicieni care și-au pus amprenta aici, pe tot cea ce a însemnat până în 1990, și încă o perioadă bună după aceia, plantațiile spectaculoase și producțiile cu adevărat exuberante de struguri, vin specialități precum Caisata de Murfatlar, aperitivul AMARO și chiar stafidele Sultanină (pe care fie vorba între noi inventasem sisteme de uscare la cuptor ca să obținem, conform cifrelor de plan din Programul PCR, scăderea importurilor alimentare pe valută forte). Dar le-am făcut, pe toate astea, cu inteligență neaoșă și multă răbdare. Mi-aduc aminte că fostul director general, un alt eminent cercetător, dr. ing. Ficret Mujdaba (fiul imamului din Murftlar), un mare expert și pasionat degustător, co-președinte al Departamentului Oenologic din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului, a descoperit într-o deplasare la un concurs internațional de degustări, un biter, ‘Ammaretto’, foarte interesant cu un grad mare de zaharuri și gust specific. La adus acasă, a înregistrat o temă de cercetare, și în doi-trei ani, împreună cu academicianul dr. Milu Oșlobeanu au ieși pe piață cu renumitul AMARO, produs pe bază de Cabernet Sauvignon demi-dulce, cu substanță activă macerată din extract de patru plante medicinale autohtone (Pelin, Salvie, Tătăneasă și Obligeană). Un mare succes de casă ce se vindea pe litoralul românesc mai ceva ca renumitele bitere din străinătate. Și tot ei au făcut un distilat din pulpă de renume — Caisata de Murfatlar, cu tărie alcoolică de 42 de grade și aromă persistentă a fructului, ce nu lipsea de la niciun eveniment oficial, de mare protocol, organizat de Gospodăria Agricolă Anexă a PCR. Ce să vă spun făceam tot ce visam, tot cea ce-și poate dori un cercetător, atât în domeniul culturii viței cât și al creării sortimentelor de băuturi. Iar SCDVV Murfatlar, ajunsese unitate etalon atât în cercetare cât și producție și valorificare. Gândiți-vă că în 1989 stațiunea avea 1.747 de hectare de teren plantat, două crame, stație de vinificație cu linie de îmbuteliere iar camioanele și cisternele nu mai pridideau cărând de aici producția, pe piața internă și la export’ — apreciază vădit emoționat prof. Adolf Ionescu.

* Pe muchie de cuțit … 
Ruleta economiei de piață a prins atât agricultura românească cât și cercetarea științifică în domeniu, total nepregătite pentru noul sistem capitalist, iar tranziția era să fie fatală și pentru SCDVV Murfatlar. Lăcomia investitorilor veroși, managementul neadaptat noilor sisteme financiar-economice, lacunele și imperfecțiunea cadrului legislativ, atacul galopant al inflației, investiții neperformante, cheltuielile nechibzuite… toate la un loc au lovit oaza cercetătorilor mai ceva decât filoxera. 

‘Până în 2005, când am preluat conducerea, stațiunea acumulase datorii incredibile. Dobânzile bancare și retrocedările ne-au pus pe butuci și astfel, după 15 ani de la Revoluție am rămas cu un fond funciar alcătuit doar din 190 hectare din care 108 sunt proprietatea Academiei de Științe Agricole și Silvice ‘Gheorghe Ionescu Sisești’, în subordinea căreia se află și stațiunea noastră. Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului și Ministerul Finanțelor Publice au pus sechestru pe tot și au scos la vânzare plantația, noua crama și linia de îmbuteliere, amputând practic sectorul de producție care susținea financiar cercetarea și creația avansată. Acum, impasul se pare că a trecut după ce Guvernul a achitat în două tranșe datoriile acumulate. Iar noi, am înființat 73 de hectare de vie tânără cu fonduri europene, folosind materialul biologic produs de noi, am creat o plantație cultivată în sistem ecologic, pe 45 de hectare, din care 28 de hectare sunt deja pe rod și produc anual 150. 000 litri de vin din soiurile Columna, Feteasca neagră și Cabernet Sauvignon. Mai mult, cercetarea a fost relansată și în prezent lucrăm la ameliorarea soiurilor pentru struguri de masă prin selecții clonale din Muscat de Hamburg, Italia și Cardinal și continuăm o temă de cercetare începută în urmă cu 15 ani pentru selecția, înmulțirea și omologarea unui nou soi de viță pentru struguri de masă, ce ar putea să apară pe piața românească peste cinci ani. În rest, fideli misiunii noastre pentru care am fost înființați, producem și livrăm ca material săditor circa 100.000 de vițe de vie, anual, material genetic cu care a fost plantată 11 % din suprafața viticolă a României, însumând 7 milioane de vițe altoite și reușim să ieșim pe piață cu peste 300. 000 de litri de vin, după fiecare campanie de vinificare, din soiurile Chardonay, Columna, Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon, produse și îmbuteliate sub mărcile proprii Via Regală Murfatlar, Columna și Academic de Murfatlar’ — a adăugat dr. Aurora Ranca.

Zestrea neștiută a SCDVV Murfatlar rezidă însă în colecția ampelografică constituită în cei 125 de ani de la fondarea primei pepiniere și care acum mai deține cam 400 de fenotipuri de germoplasmă, din cele 564 păstrate până în 1989, din cele mai rare și autentice soiuri de viță de vie, cultivate sau aduse în România, dar și în vinoteca de cazier cu 40.000 sticle îmbuteliate din recoltele de aici și înnoite anual, cel mai vechi exponat datând din anul 1925. Cel mai vechi vin pus în vânzare din Colecția SCDVV Murfatlar este din recolta anului 1942, dar sunt oferite și vinuri din anii 1960, 1973 etc., vinuri medaliate cu aur la concursurile internaționale.

România, cu o suprafață de 183.000 de hectare cultivată în prezent cu viță-de-vie ocupă locul 10 la nivel mondial după Cehia, SUA, Argentina și Chile și pe locul 5 la nivel european, din punct de vedere al culturilor pe rod. În 1989 Dobrogea avea o suprafață de 23.000 de hectare cu viță-de-vie, cultura regresând până la la 12.000 de hectare în 2007.

În ultimii 5 ani, sectorul viti-vinicol românesc a accesat integral fondurile europene prin Programul Suport pentru Sectorul Vitivinicol — 42,1 milioane de euro pe an — cel mai vizibil efect constând în replantarea a 19.766 hectare cultivate cu viță-de-vie. Acest program va continua și în perioada 2014-2018. Cele mai răspândite soiuri de viță de vie pentru strugurii albi în țara noastră sunt Feteasca albă, Feteasca regală, Riesling, Aligote, Sauvignon, Muscat, Pinot gris, Chardonnay, Tămâioasa românească, Grasa de Cotnari, Frâncușa și Galbena de Odobești.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *